Cum vrea Ministerul Economiei să dubleze numărul de turiști străini până în 2035 și să-i convingă să petreacă mai multe zile în România: a fost lansată în dezbatere publică „Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023 – 2035″.

Esențial: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) a lansat joi, 17 august, în dezbatere publică „Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023 – 2035″.

MEAT susține că turismul în România se confruntă cu două mari provocări:

• turiștii care vizitează în prezent România nu cheltuie suficient la nivelul destinației;
• nu sunt atrași suficienți turiști care au posibilitatea și dispoziția de a cheltui mai mult la nivelul destinației (turiști cu bugete mari pentru cheltuieli în destinație).

Românii sunt principala piața-sursă pentru turismul românesc

Cifre: În anul 2019, România a avut cele mai mici încasări totale anuale din turismul internațional dintre toate țările învecinate (1.453 milioane euro). În timpul pandemiei, situația a fost și mai rea: încasările din turismul internațional au scăzut la 244 milioane euro în anul 2020.

Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2021 s-au înregistrat 843 mii sosiri de turiști străini și 1,83 milioane de înnoptări ale acestora în unităţile de cazare.  De asemenea, în același an s-au înregistrat 8,53 milioane sosiri de turiști români în unităţile de cazare, cu 19,0 milioane de înnoptări.

Turiștii interni au reprezentat 91,0% din totalul sosirilor și 91,2% din totalul înnoptărilor, ceea ce dovedește că românii sunt principala piața-sursă pentru turismul românesc.

Durata medie a sejurului este de 2,2 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru turiștii străini.   O durată medie atât de scurtă sugerează în mod evident că România trebuie să-şi dezvolte mai mult serviciile și produsele, conducând astfel la o ședere mai îndelungată a turiștilor care ar putea astfel să cheltuie mai mult pe parcursul vizitei lor.

Suma medie cheltuită de un turist străin a scăzut cu 4,6% în perioada 2015-2019 și cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019.

Ministerul a identificat mai multe cauze care fac România neatractivă pentru turiști

Printre cele mai importante cauze se numără:

• Transportul: drumuri de acces inadecvate către destinațiile și siturile turistice, sistem de transport pe cale ferată în interiorul țării nesigur și limitat, oportunități limitate de deplasare cu bicicleta în interiorul țării.
• Turism nevalorificat: deși există un număr mare de obiective turistice, acestea nu sunt valorificate la adevăratul potenţial, iar posibilitățile de cheltuire a banilor sunt limitate.
• Oferte necompetitive: dezvoltarea și gestionarea deficitară a obiectivelor și a atracțiilor turistice, inclusiv comercializarea și conservarea defectuoase ale acestora. Mai puțin de 20% din monumentele de patrimoniu cultural se află într-o stare bună sau medie de conservare.

Ce se poate face? Turiștii pot să beneficieze de pe urma unei mai bune capacități de dezvoltare și management a produselor turistice : o prezență digitală mai bună, tururi ghidate în mai multe limbi, tururi digitale, documentare, cafenele, magazine de suveniruri și pachete de tururi pentru destinaţii aflate în proximitatea locului din România unde au ajuns turiștii, prevede documentul MEAT.

Cele mai aglomerate destinații

În ceea ce privește turismul intern, există trei destinații județene care au atras în anul 2021 un număr de peste jumătate de milion de turiști români – Constanţa (1,2 milioane; 14,4% din turiștii naționali cazați în România), Braşov (0,98 milioane; 11,5% din turiștii interni) şi Bucureşti împreună cu județul Ilfov (0,65 milioane; 7,6% din turiștii interni). În anul 2021, primele 5 destinații județene au atras aproape 3,7 milioane turiști români, topul fiind completat de județele Prahova (4,8%) şi Bihor (4,7%).

Municipiul București este principala destinație internațională a României, cu aproape 360 mii turiști în anul 2021 (42,8% din totalul sosirilor internaționale). Trei județele din Transilvania (Sibiu cu 54,7 mii turiști străini, Brașov cu 49,6 mii turiști, Cluj cu 44,3 mii turiști) și județul Constanța (38,0 mii turiști străini) completează top 5. Aceste prime 5 destinații concentrează 65,0% din totalul sosirilor internaționale .

Obiective strategice specifice prezentate de MEAT sunt:

1. Creșterea cheltuielilor turiștilor actuali

• Îmbunătățirea accesibilității zonelor turistice și îmbunătăţirea calității infrastructurii turistice;
• Sprijinirea dezvoltării inovative în sectorul privat;
• Creșterea calității experiențelor și a serviciilor în destinații.

1. Atragerea mai multor turiști cu buget peste medie

• Întărirea capacității de elaborare de politici în domeniul turismului, creșterea gradului de digitalizare și o mai bună adaptare a instrumentelor de marketing la specificul piețelor cu potențial mare.

Propunerile MEAT se referă în principal la:

Îmbunătățirea accesibilității zonelor turistice și a calității infrastructurii turistice – drumuri reabilitate către atracțiile turistice;  căi ferate reabilitate, inclusiv cele cu valoare turistică; terminale portuare reabilitate pe Dunăre și pe litoralul Mării Negre; piste de biciclete și rute verzi, precum și servicii de închirieri biciclete nou-create.

Sprijinirea dezvoltării inovative în sectorul privat: produse digitale dedicate IMM-urilor din turism, înfiinţarea de start-up-uri, incubatoare de turism care sprijină start-up-urile inovative.

Creșterea calității experiențelor și serviciilor în destinații: implementarea măsurilor menite să diversifice și să optimizeze experiențele în destinațiile românești.

Tabel 1: Indicatori strategici și rezultate preconizate – prognoză 2025-2030-2035

Consultă documentul cu soluțiile Ministerului Economiei pentru dublarea numărului de turiști străini și mărirea perioadei de sejur în România AICI.

Util: Propunerile, sugestiile și opiniile privind „Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035” pot fi transmise în termen de 30 de zile.